Infrastructură

• Deplasările de tranzit şi penetraţie prin şi către Avrig, precum şi cele generate de necesităţile proprii oraşului se desfăşoară cu precădere pe cale rutieră.

Teritoriul administrativ al Avrigului este străbătut de următoarele drumuri:

• drumul naţional   DN1,   care   face legătura între Sibiu, pe de o parte, şi Făgăraş, Braşov,  ucureşti, în partea de   est   a    oraşului    (lungime   pe teritoriul administrativ al oraşului – 12 km);
• drumurile judeţene        DJ104F, DJ104G, DJ105F, DJ 105G (lungime totală pe teritoriul administrativ al oraşului – 33 km);
• drumurile comunale DC49, DC51;
• drumurile forestiere transferate de la ROMSILVA: drum forestier Clăbucet, drum forestier Izvorul Florii, drum forestier Pârâul Colţului, drum forestier Pârâul Porcului, drum forestier Pârâul Jibrii, drum forestier Râul Mare Avrig, drum forestier Valea Dracului.

Reţeaua de străzi are o configuraţie de tip radial, cu o direcţie principală Est-Vest DN 1 -Braşov – Sibiu, 2 direcţii secundare: Nord DJ 105F – spre Valea Mare, şi Sud-Vest DJ 105G – spre Tălmaciu prin comuna Racoviţa.

Circulaţia interioară are tendinţa de a se concentra pe câteva artere majore care intersectează axele centrale ale oraşului, strada Gheorghe Lazăr şi strada Samuel Brukenthal. Aceste drumuri sunt foarte importante pentru circulaţie, importanţă sporită şi de numărul mare de navetişti care folosesc aceste drumuri.

Tabel nr. 17 – Structura reţelei de străzi mici, parcări, trotuare din oraşul Avrig

[Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Avrig]

Accesul în oraşul Avrig se face prin 3 artere principale, respectiv DN 1 dinspre Sibiu, DN 1 dinspre Braşov şi DJ 105G dinspre comuna Racoviţa şi pe o arteră secundară DC 51 din satul Porumbacu de Sus.

Accesul în localitatea Mârşa se face dinspre Avrig şi dinspre comuna Racoviţa prin DJ 105G.

Accesul în satul Glâmboaca se face dinspre Sacadate pe drumul DJ104F, iar accesul dinspre Avrig se face pe DN 1 est – DJ 105J, prin localitatea Porumbacu de Jos.

Accesul în satul Sacadate se face pe drumul ce se desprinde în dreapta (direcţia Braşov -Sibiu) din DN 1, înainte de intrarea în Avrig şi traversează Oltul pe barajul CHE. Dinspre Vest, respectiv dinspre satul Bradu, accesul se face pe DJ104F, care se desprinde tot din DN 1, imediat după traversarea râului Olt. Dinspre Nord, respectiv dinspre satul Nucet (comuna Roşia) accesul se face pe DJ104G. Accesul dinspre satul Glâmboaca se face pe DJ104F, care traversează satul Sacadate de la vest la est, paralel cu malul drept al Oltului.

Localitatea Bradu se află la vest de oraşul Avrig, la o distanţă de aproximativ 5 km, pe malul drept al râului Olt şi este traversată de la est la vest de DN 1.

Transport feroviar

Localitatea Avrig este străbătută de o infrastructură feroviară de călători şi transport marfă pe direcţia Sibiu – Braşov. Calea ferată Braşov – Sibiu se află pe malul stâng al Oltului, la aproximativ 500 de metri de centrul oraşului.

Pe teritoriul localităţii există o gară feroviară în Avrig şi o haltă CFR în Mârşa.

In urma analizei în teren a circulaţiei s-au remarcat următoarele aspecte:

• cele mai mari valori ale traficului sunt pe DN 1, respectiv pe varianta ocolitoare;
• valori mici de trafic pe reţeaua de străzi interioare;
• lipsa unei autostrăzi pe culoarul Braşov-Sibiu menţine regimul de trafic ridicat pe DN 1;
• traficul de tranzit se desfăşoară în totalitate pe DN 1, varianta ocolitoare, cu efecte negative
  asupra mediului (poluare fonică, noxe, praf);
• există străzi   interioare  unde  asfaltul   prezintă  degradări   sau   cele  nemodernizate  având
  îmbrăcăminte de balast deteriorată, cu denivelări;
• lipsa trotuarelor în anumite zone determină prezenţa frecventă a pietonilor pe partea carosabilă;
• starea precară a şanţurilor şi a sistemelor de evacuare a apelor; de cele mai multe ori apa
  stagnează sau curge pe partea carosabilă, infiltrându-se în patul drumului;
• trecerile la nivel cu CF nu sunt amenajate corespunzător;
• elementele geometrice în plan ale străzilor nu corespund claselor în care sunt încadrate,
  neuniformitatea lăţimii străzilor pe lungimea lor datorate aliniamentelor defectuoase ale caselor,
  gardurilor, etc;
• lipsa pistelor de bicicletă amenajate.

Sistemul de transport

Oraşul Avrig nu are un sistem de transport public propriu. Deplasarea în comun a cetăţenilor de la şi către alte localităţi este asigurată de operatori de transport cu sediul în Avrig şi în alte localităţi. Este de dorit pentru viitor înfiinţarea unui sistem de transport public la nivelul UAT Avrig, având în vedere că acesta are în componenţă şi 3 sate; în acest fel s-ar reduce transportul privat – cu autoturisme personale, crescând astfel eficienţa transportului şi reducându-se emisiile de gaze cu efect de seră datorate acestuia.

In anul 2014, flota municipală (autovehiculele aparţinând primăriei) a oraşului Avrig este compusă din 10 autovehicule, dintre care 2 utilizează benzina drept combustibil, 6 utilizează motorina, iar 2 utilizează GPL. In anul 2014 flota municipală de autovehicule a înregistrat un

consum de 1450 litri de benzină, 1700 litri de motorină şi 3850 litri de GPL. La nivelul anului 2020, situaţia este redată în următorul tabel.

Tabel nr. 18 – Autovehicule aparţinând oraşului Avrig — anul 2020

Transportul privat şi cel comercial este dezvoltat conform mediilor naţionale pentru aceasta categorie de localităţi, predominând autoturismele cu cilindree mica şi medie, dar având o mare pondere a autovehiculelor vechi şi cu grad mare de uzură.

Tabel nr. 19- Transport privat şi comercial: Vehicule înregistrate în Oraşul Avrig