Statutul Unității Administrativ Teritoriale

CAP. I. DATE GEOGRAFICE

• Asezare si vecini

Orasul Avrig este asezat in treimea vestica a depresiunii Fagarasului si in partea de sud a Judetului Sibiu, fiind traversat de la est la vest de raul Olt si Drumul National nr. 1.

Este delimitat la sud de crestele muntilor Fagaras, formand o granita naturala cu comuna Caineni din judetul Valcea, la nord are ca vecini comuna Rosia si comuna Nocrich, delimitate de Muchia Chirmovului, Dealul Nucului si Magura, la est are vecin comuna Porumbacu de Jos, paraul Racovicioara, in partea stanga a Oltului si Valea Colunului in partea dreapta a Oltului formand granita, intre cele doua unitati administrative iar la vest se invecineaza cu comuna Racovita, cu orasul Talmaciu pe o portiune foarte mica la Hotelul Restaurant – Fantanita Haiducului si cu comuna Selimbar.

• Componenta orasului Avrig si suprafata

Orasul Avrig are in componenta sa doua localitati urbane: Avrig si localitatea Mirsa, cu trei sate: Bradu, Sacadate si Glamboaca. Resedinta orasului este in localitatea Avrig si este situata la 4,5 km de Mirsa, la 4 km de satul Sacadate, la 4 km de satul Bradu si la 10 km de sand Glamboaca. Suprafata teritoriului administrativ este de 173,70 kmp, din care 14,14 kmp reprezinta intravilanul localitatilor.

Localitatea Avrig a devenit oras la data de 19.04.1989, conform Legii nr. 2/1989, privind impartirea administrativa a tarii. Pana in anul 1950, fosta comuna Avrig avea in componenta sa doua localitati: Avrig si Mirsa, din 1950 a inclus si fosta comuna Bradu, iar din anul 1968 a inclus si fosta comuna Sacadate cu satele Sacadate si Glamboaca.

• Relieful

In teritoriul administrativ al orasului Avrig se gasesc toate fonnele de relief: asezate in amfiteatru, marginit la sud de culmile muntilor F_agaras, cu varfurile Budislavu de 2361 m, Ciortea de 2426 m si Suru de 2282 m si la nord de Podisul Hartibaciului.

Predominante sunt sirul dealurilor si muscelelor submontane precum si dealurile de la marginea Podisului Hartibaciului, cu altitudini intre 650 – 950 m, respectiv 200 – 250 m. De o parte si cealalta a raului Olt se intinde campia si lunca Oltului pe o lungime de 12 km si o latime variind intre 4 si 7 km.

Orasul Avrig este situat la o altitudine medie de 390 m.

• Reteaua hidrograjica

Regimul hidrografic este caracterizat de o densa retea de ape de suprafata si de ape freatice, care au un nivel destul de ridicat cu izvoare frecvente, avand o buna potabilitate.

Straturile de nisip si pietris cuatemar ating grosimi de 35 – 40 m, stratul acvifer se afla la o adancime ce nu depaseste 60 – 70 m, iar debitul exploatabil din aceste depozite este de I – 5 Vsec.

Teritoriul administrativ al orasului Avrig este strabatut de raul Olt pe o lungime de aproximativ 12 km, inclusiv lacul de acumulare si hidrocentrala de 14,2 MW, Raul Mare al Avrigului, paraul Racovicioara, paraul Valea Neagra, paraul Mirsa, Valea satului Bradu, Valea Podului, Valea satului Sacadate si Valea satului Glamboaca.

Ultimele patru cursuri de apa, in ani secetosi dispar.

Sub varful Ciortea, la o altitudine de 2011 m se intinde pe o suprafata de 1,47 ha lacul alpin Avrig, avand adancimea maxima de 4,5 m. Din acest lac izvoreste Raul Mare al Avrigului. In zona de lunca intre localitatea Avrig si Mirsa este balta sarata cu un continut ridicat de sare, ( apa din aceasta balta se fierbea si se obtinea sare), lacul fara fund – denumire data in urma unui accident de cale ferata din anul 1941, cand un vagon cu 21 militari a fost inghitit de apele lacului si locul de la balastiera Bradu cu o salinitate ridicata, format prin excavarea balastrului la o adancime de 20 m.

1.5.     Clima

Clima este puternic influentata de prezenta muntilor, care impiedica trecerea maselor de aer rece spre sud si patrunderea din sud a celor calde.

Au loc puternice inversiuni de temperatura mai ales iarna, cu frecvente geruri si ingheturi

nocturne si cu mari oscilatii diurne si anuale.

Temperatura medie anuala este de 8,2 ° C.

Durata medie a intervalului de inghet este de 190 – 200 de zile.

Precipitatiile medii anuale variaza in functie de relief de la 650 I/mp in zona de carnpie si deal, la 7501/mp in zona montana.

Durata medie a intervalului posibil de ninsoare in depresiune este de 150 – 200 zile, iar in regiunea de munte sunt numai doua luni in care nu cad ninsori – iuiie si august.

Specific zonei sunt curentii de aer cald cu caracter de foehn, numiti local” Vantul mare” sau ” Mancatorul de zapada “.

1.6.    Populatia

Populatia orasuiui Avrig la data de 01.07.2000 era de i 619llocuitori. Limba vorbita este romana, iar populatia germana si rnaghiara vorbeste in mod curent limba romana.

In decursul anilor, populatia orasului Avrig, pe localitatile componente, a evoluat astfel:

La recesamantul populatiei din luna ianuarie, anul 1992, populatia majoritara o formau romani in numar de 14120 locuitori urmata de maghiari 334, germani 197, tigani 19 si alte nationalitati 28, dar trebuie avut in vedere ca numarul real al tiganilor este de aproximativ 1100 persoane- conform unei anchete sociologice realizata in anii 1983 – 1984 si registrului agricol

( majoritatea declarandu-se romani ).

Pe sexe la 01.06.2000: – barbati: 8163

–  femei:   8028 CAP. Il. ISTORIE SI PERSONALITA TI

2.1.  Scurt istoric

• Teritoriul actual al orasului Avrig este locuit de la inceputul mileniului 2 de romani, urmele de zid construit din piatra si mortar, a existenta unei cetati – despre care nu exista

izvoare scrise pana in prezent – in locul denumit ” La Cetate ” situat la izvoarele paraului Mirsa, sub muntele Suru.

Cu ocazia sapaturilor facute la construirea Scolii din satul Sacadate, au fost descoperite ziduri de cetate, demolata in urma razboaielor cu paganii, in juru] acestei cetati construindu-se satul Sacadate.

Nu se face nici o precizare cu privire la data cand au avut loc razboaiele si nici cine erau

paganii.

• lzvoare scrise care sa ateste existenta localitatilor Avrig, Bradu, Sacadate si Glamboaca se gasesc in documente sasesti si maghiare incepand din veacul al XIII – lea, sasii fiind colonizati, in aceste localitati in jurul anului 1300, iar maghiarii s-au asezat in satul Sacadate in secolul al XVI –

In documentele sasesti localitatea Avrig este numita AFRICA, adica mai inalt, apoi FREK si FRICH iar satul Bradu este numit GERUDIS VOLLIS de la brazii razleti ce se aflau in padurea de langa sat, satul Sacadate se numea CZESTAT, iar satul Glamboaca HUNBACH.

Documentele maghiare pomenesc de localitatea FELEK cand se refereau la Avrig, satul Bradu este denumit FENYOFALVA, iar satul Sacadate este numit OLTSAKADATS. Denumirea actuala a satului Glamboaca provine de la cuvantul slav GLUBOKOI- fund de caldare.

Localitatile orasului Avrig, cu exceptia localitatii Mirsa erau sub jurisdictia Scawmlui Sasesc al Sibiului si erau inscrise in registrele de socoteli ale Sibiului, ca platitori de dare Sibiului, incepand cu anul 1468.

• Comuna Avrig, in persoana profesorului Romul Candea, invatatorul loan Nicolae – presedintele Sfatului National Roman si stegarul loan Berghea, a fost reprezentata la Adunarea ce a avut loc la Alba Iulia pe data de 1 Decembrie 1918, cand s-a hotarat unirea Transilvaliei cu Regatul Romaniei.
• In urma promulgarii Legii pentru Unificare Administrativa din anul 1925 – Avrigul devine resedinta de plasa in cadrul judetului Sibiu, avand in componenta sa 12 comune rurale: Avrig, Boita, Bradu, Glamboaca, Porcesti, Racovita, Sadu, Sacadate, Sebesu de Jos, Sebesu de Sus,

Talmaciu si Talmacel. Piasa avea in fruntea sa un pretor numit prin decizie ministeriala si erau

• indatorati a indruma, supraveghea si controla administratia comunelor din plasa lor “.

Aceasta forma de organizare administrativa s-a mentinut pan.a in luna iunie 1942, cand resedinta plasei s-a mutat la Talmaciu. Din anul 1948 toate cele patru localitati componente ale orasului Avrig fost unitati administrative distincte, in cadrul raionului Sibiu, regiunea Stalin.

• Localitatea Mirsa a luat fiinta in anul 1937, cand au fost construite primele locuinte pentru militarii care lucrau la Fabrica de

Terenul pe care a luat nastere aceasta localitate a fost expropriat pentru utilitate publica de la comunele Avrig, Bradu si Racovita.

Localitatea Mirsa, de la infiintarea sa a fost componenta a comunei Avrig.

• Din anul 1950 comuna Avrig a avut in componenta sa si localitatea Bradu, iar din 1968, cand au fost desfiintate raioanele si regiunile, reinfiintandu-se judetul Sibiu, in componenta comunei Avrig a intrat si comuna Sacadate cu satele Sacadate si
• La data de 19 aprilie 1989, conform Legii 2/1989, comuna Avrig a fost declarata oras gradul II, cu resedinta in localitatea Avrig, avand in componenta sa doua localitati urbane – Avrig si Mirsa si trei sate apartinatoare – Bradu, Sacadate si

2.2.  Personalitati ale orasului Avrig

• Gheorghe Lazar – intemeietorul invatamantului superior in limba romana

• Orasul Avrig a devenit o localitate de referinta in dezvoltarea invatamantului din tara noastra, datorita marelui carturar Gheorghe Lazar, nascut in Avrig in anul 1779, dintr-o familie de tarani

Anul nasterii este controversat datorita lipsei unui protocol  al botezatilor  din acea  perioada,  iar luna si ziua, eel mai probabil  poate :fi data de 9 ianuarie,  daca avem in vedere ca intr-o  scrisoare  a lui Gheorghe Lazar din Viena catre parinti se semneaza Eustatie Lazar, acest nume fiindu-i dat de preot la botez si era al sfantului din ziua nasterii.

• A urmat cursurile scolii normale din Avrig, unde functiona o scoala romaneasca de stat in cadrul bisericii ortodoxe, apoi liceul sasesc din Cluj unde a studiat doctrina crestina, morfologia limbii latine, istoria si geografia si gimnaziul din Sibiu, unde a studiat istoria bisericii, matematica si geometria

Dupa terminarea gimnaziului a studiat filozofia si dreptul la sectia academica a liceului din Cluj.

• Datorita insusirilor morale si talentului precum si datorita spiritului sau patrunzator si ambitios, a continuat studiile in capitala imperiului austroungar, la Facultatea de teologie catolica din Viena, unde a beneficiat de o bursa din partea cancelariei imperiale avand obligatia ca dupa terminarea studiilor sa serveasca biserica ortodoxa (neunita).

Perioada studiilor la Viena 1807 – 1809 ii prilejuieste contactul direct cu trupele franceze, unde a lucrat ca topograf, si era entuziasmat de perspectivele pe care miscarea populara franceza le deschidea tuturor popoarelor.

• Dupa trei ani de teologie la Viena, pentru Gheorghe Lazar era imperios necesar sa-si completeze studiile in liturgica si dogmatica ortodoxa Ia episcopia din Arad.

Din acest moment incep problemele cu mai marii bisericii ortodoxe neunite, respectiv cu mitropolitul sarb de Ia CARLOWITZ , eel ce reprezenta credinciosii ortodocsi neuniti din intreg imperiu austroungar, care se opune pe cai josnice complectarii studiilor de catre Gheorghe Lazar , blocandu-i accesul in ierarhia bisericii ortodoxe.

Teama mitropolitului era motivata de intentia curtii imperiale de la Viena de a-1 sustine pe Gheorghe Lazar sa devina episcop la Sibiu si de faptul ca studiase teologia dupa legea bisericii occidentale.

• Dupa mai multi ani zbuciumati, care i-au adus multa suferinta sufleteasca, datorita numeroaselor memorii facute si discutii avute cu reprezentantii bisericii neunite si cu cei ce-1 sustineau in demersurile sale, este constrans sa accepte slujba de profesor la Seminarul de preoti din Sibiu, ceea ce era sub nivelul sau de pregatire. In luna octombrie 1815 este destituit in urma deselor conflicte pe care le-a avut cu episcopul de Sibiu, Moga, iar la inceputul anului urmator a plecat la familia Barac in Brasov de unde a trecut clandestin in Tara
• Fiind un protejat al familiei Barcanescu din judetul Prahova, a avut ocazia sa cunoasca mai multi boieri de conditie sociala privilegiata, ceea ce i-a permis sa se faca cunoscute cunostintele sale in topografie, matematici, teologie si filozofie, trezindu-le interesul acestora pentm sustinerea invatamantul in limba romana. In Tara Romaneasca, la vremea respectiva invatamantul se facea in limba greaca, slavona sau franceza, limba romana :fiind considerata inferioara si nepotrivita pentru invatarea filozofiei vechilor grec domnitorii tarii fiind fanarioti.
• Merge in Bucuresti in anul 1816 si sprijinit de boieri cu influenta la domnitorul tarii loan Voda Caragea, cere la “eforii scolilor ” infiintarea unei scoli de invatamant superior in limba romana in care sa se invete curent limba romana si in care sa se predea stiintele matematice si filozofia. lnfiintarea unei scoli superioare in limba romana era sprijinita mai ales de boierii animati de sentimente patriotice, de cei ce-si faceau studiile in strainatate side clasa de
• In luna martie 1818, eforii scolilor din Tara Romaneasca au adresat domnitorului o anafora in problema scolii romanesti semnata de cei sase

Domnitorul loan Voda Caragea la insistentele banului Constantin Balaceanu, aproba anafora de infiintare a scolii in limba romana de catre ahidiaconul Gheorghe Lazar, in chiliile Manastirii Sfantu Sava.

• Instiintarea facuta de Gheorghe Lazar catre bucuresteni, a fost primita cu entuziasm, mai multi copii de boieri, care invatau la scolile grecesti din oras, trecand la scoala acestuia, care era prevazuta cu trei trepte de invatatura, incepand cu cei ce incepeau sa invete gramatica elementara. Manualele dupa care se invata in majoritate erau scrise de el sau traduse din alte limbi pe intelesul
• Revolutia lui Tudor Vladimirescu il atrage pe Gheorghe Lazar, datorita spiritului ei innoitor, acesta neglijand cursurile incepute cu trei ani in urma, colaboreaza cu marele revolutionar, ceea ce-i aduce din nou necazuri in relatia cu stapanirea de atunci din Tara
• Idealul lui Gheorghe ar de a infiinta o scoala superioara in limba romana era indeplinit, multi dintre elevii sai avand o influenta covarsitoare in dezvoltarea invatamantului romanesc: loan Eliade Radulescu, Petrache Poenaru si altii.
• Datorita unei boli mai vechi care ii macina sanatatea, se intoarce la Avrig adus de fratele sau Onea, unde la putin timp se stinge din viata pe data de 30.1823, fiind inmormantat in curtea bisericii ortodoxe romane.
• In amintirea marelui carturar, in anul 1886 a fost ridicata o impozanta statuie in fata Universitatii din Bucuresti, in centrul localitatii Avrig a fost inaltat un bust la data de 18.10.1936, opera a sculptorului Constantin Medrea, iar la 5 iunie 1994 un alt bust in curtea Scolii generate, opera sculptorului Nicolae Kruch din

Patru licee din Bucuresti, Cluj, Sibiu si Avrig poarta numele de Gheorghe Lazar.

• Pentru invatamantul romanesc Gheorghe Lazar a fost deschizator de drum intr-un moment cand limba ana vorbita era scrisa cu litere slave sau grecesti. Desi era pregatit pentru a slujii biserica, a fost atras mai mult de stiintele exacte, fiind creator de manuale, traducator de limba latina, germana si maghiara, topograt: inginer, profesor.

Animat de sentimente patriotice a contribuit la emanciparea tineretului cu dragoste pentru stiinta si invatatura, dandu-i posibilitatea sa invete sa scrie in limba romana, sa faca masuratori topografice sa invete matematicile si filozofia.

• Vasile Stoica – publicist si diplomat
• Nascut la data de 01.1889 in Avrig, din parinti Gheorghe Stoica si Maria nascuta Mohan a facut studiile primare in comuna natala.
• A urmat studiile secundare la liceul unguresc din Sibiu si Liceul ortodox roman Andrei Saguna din

Studiile perioare le-a facut la Universitatea din Budapesta unde a studiat limbile clasice si limba maghiara iar doctoratul I-a sustinut la Universitatea Sorbona din Paris.

• Dupa terminarea studiilor a predat un an de zile 1913 – 1914 la scoala secundara de fete ” ASTRA” din Sibiu si a fost redactor sef la principalul organ de presa al romanilor transilvaneni si banateni, ziarul ” Romanul “
• Fiind mobilizat pentru armata austro – ungara, in toamna anului 1914, a trecut muntii Fagarasului in Regatul Romaniei unde a continuat sa publice articole si lucrari prin care sensibiliza clasa politica si opinia publica, cu privire la situatia grea in care se aflau romanii sub stapanirea austro –
• Odata cu intrarea Romaniei in primul razboi mondial, in vara anului 1916, Vasile Stoica s-a inrolat voluntar in armata romana participand la unile militare de la Petrosani, apoi pe Valea Oltului si pe Valea Argesului unde a fost ranit foarte grav, fiind internat in spital pana la sfarsitul lunii martie 1917.
• Din initiativa guvernului Romaniei, Vasile Stoica este trimis in Statele Unite ale Americii, impreuna cu parintele Vasile Lucaciu si cu parintele Ion Mota, pentru a sustine cauza romanilor transilvaneni si banateni de a se uni cu Regatul

Drurnul spre Statele Unite a fost prin Rusia si Japonia.

In lipsa unor relatii diplomatice intre cele doua tari, activitatea celor trei ernisari at guvernului a fost anevoioasa si lipsita de sprijin material.

lntalnirile avute cu rninistrii ai guvernului american si chiar cu presedintele Wilson, au scos in evidenta necunoasterea problemelor romanilor din Regatul Romaniei si Transilvania precum si spiritul pragmatic al politicii americane care dorea crearea unei natiuni putemice si unice, fara etnii nationale.

Ideea crearii unui corp de armata roman format din transilvaneni si banateni, care sa lupte alaturi de armata americana nu a fost accept iar transferul acestui corp pe teritoriul Frantei, nu a fost posibil in lipsa mijloacelor materiale; solutia fiind ca romanii din Statele Unite sa se imoleze ca voluntari in armata americana.

• Activitatea de propaganda in favoarea unificarii tuturor romanilor intr-un singur stat a fost dusa prin publicarea de articole in principalele ziare americane, organizarea ernigrantilor romani din marile orase, adresarea de mesaje catre guvernul american, in care se cerea sprijin pentru unificarea romanilor din afara Regatului Romaniei cu tara mama si se demascau abuzurile la care erau supusi rornanii de catre autoritatile austro –

A fost presedintele Ligii Nationale Romane din America, interneiata la 5 iulie 1918, care avea drept scop sa convinga autoritatile centrale americane de loialitatea romanilor, sa ajute Statele Unite si aliatii sa invinga Germania si Austro – Ungaria si sa sprijine unitatea nationala a romanilor. Rezultatul acestei activitati s-a materializat prin mesajul trirnis guvernului roman, in care Guvernul Statelor Unite “simpatizeaza adanc cu spiritul de unitate nationala si cu aspiratiile

romanilor de pretutindeni”.

• Reintors in tara in anul 1921, Vasile Stoica intra in corpul diplomatic ca secretar de legatie pana in 1923, iar din 1930 a fost pe rand ministru al Romaniei in Albania, in Bulgaria, in Letonia si in
• In 1947 a fost chemat in Bucuresti, destituit din functie, dupa care is-a intentat un proces pentru ” uneltire contra ordinii sociale”, fiind condamnat la 10 ani inchisoare. Moare in inchisoarea Jilava din comuna Filaret la 28.07.1959. A fost inrnormantat in satul Jilava, apoi rnutat in cimitirul din

CAP. Ill. AUTORITATILE ORASULUI AVRIG

Administratia orasului Avrig se intemeiaza pe principiile autonomiei locale si se exercita numai in cadrul legii.

Autonomia locala priveste organizarea si functionarea administratiei publice locale si

reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a rezolva si de a gestiona, in nume propriu si sub responsabilitatea lor o parte importanta a treburilor publice, in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta.

Aplicarea principiilor autonomiei locale nu poate aduce atingere caracterului de stat

national unitar al Romaniei.

Orasul Avrig este persoana juridica, poseda un patrimoniu public si privat pe care il administreaza in interes public in limitele administrativ – teritoriale, cu respectarea legii.

Autoritatile administratiei publice locale prin care se realizeaz.a autonomia orasului sunt:

Consiliul local al orasului Avrig – ca autoritate deliberativa si Primarul orasului – ca autoritate executiva.

3.1.  Consiliul local al orasului A-vrig

Are sediul in orasul Avrig, Str. Gheorghe Lazar, Nr. 10, telefon – 069/523101 si 523201, fax – 069/524101.

Este ales pe o perioada de patru ani, se constituie in termen de 20 de zile de la data alegerilor si este format din 19 consilieri.

Dupa evenimentele din decembrie 1989, in conformitate cu Legea nr. 69/1991 – privind legea administratiei publice locale si Legea nr. 70/1991 – privind legea alegerilor locale, primul consiliu local s-a constituit la data de 9 martie 1992, in l.Jftna alegerilor din 09 februarie 1992, al doilea consiliu locals-a constituit la data de 19 iunie 1996 in urma alegerilor din 2 iunie 1996, iar al treilea consiliu locals-a constituit la data de 29.06.2000 in urma alegerilor din 4 iunie 2000.

Atributii: Consiliul local are initiativa si hotareste, cu respectarea legii, in problemele de interes local cu exceptia celor ce sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice.

Atributiile ale Consiliului local sunt prevazute in Legea administratiei publice locale si in legi ce reglementeaza activitatea de constructii, de protectie sociala, protectie civila, prevenirea incendiilor, impozite si taxe locale etc.

Consiliul local are urmatoarele atributii principale:

In conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 69/1991, privind administratia publica locala, Consiliul local are initiativa si hotaraste cu respectarea legii, in problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, revenindu-i urmatoarele atributii specifice:

1. alege viceprimarul din randul consilierilor
2. aproba statutul orasului si regulamentul de functionare a consiliului, pe baza statutului si regulamentului – cadrul orientativ, elaborate de Guvem;
3. aproba studii, prognoze orientative si programe de dezvoltare economico – sociala a orasului.
4. Stabileste statutu1 personalului, organigrama si numarul de personal, la propunerea

primarului;

1. Aproba bugetul local, formarea, administrarea si executarea; aproba virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba imprumuturile si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
2. Stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, pe timp limitat, in conditiile legii;
3. Administreaza domeniul public si privat al orasului si exercita drepturile prevazute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a infiintat;
4. Poate infiirtta institutii si agenti economici de interes local; hotaraste asupra concesionarii sau inchirierii de servicii, participarii la societati comerciale, locatiei de activitati sau servicii ale administratiei publice;
5. Numeste si elibereaza din functie membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome si ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat de interes local;
6. Instituie norme orientative pentru regiile autonome sau societatile comerciale pe care le infiinteaza;
7. Asigura buna functionare a serviciilor de gospodarire oraseneasca, transport local si retele edilitare;
   • Aproba si asigura realizarea programelor de organizare si dezvoltare a localitatilor, precum si de amenajare a teritoriului, cu respectarea traditiei locale si a prevederilor legale, asigura realizarea lucrarilor publice;
8. Asigura conditiile necesare bunei functionari a institutiilor locale de invatamant, sanitare, de cultura si de tineret, de sub autoritatea sa;
9. Organizeaza serviciile publice in conditii de operativitate si eficienta;
10. Ia masuri pentru crearea conditiilor necesare petrecerii timpului liber al cetatenilor si asigura desfasurarea activitatilor stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;
11. Actioneaza pentru refacerea si protectia mediului inconjurator in scopul cresterii calitatii vietii, contribuie la protectia si conservarea monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale;
12. Contribuie la realizarea masurilor de protectie sociala
13. Asigura libertatea comertului si a concurentei loiale si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii;
14. lnfiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
15. Asigura apararea ordinii publice, respectarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor;
16. Organizeaza targuri, piete, oboare, loouri si parcuri de distractii si asigura buna functionare a acestora;
17. Confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare al orasului;
18. Hotaraste asocierea cu alte consilii locale, precum si cu agenti economici din tara si din strainatate, in scopul realizarii si exploatarii unor lucrari de interes comun;
19. Hotaraste stabilirea legaturilor de colaborare, cooperare si infratire cu localitatile din strainatate;
20. Sprijina activitatea cultelor religioase, in conditiile legii

• Primantl orasului

Mandatul primarului este de patru ani si se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul nou ales.

Mandatul primarului poate fi prelungit prin lege organica pe timp de razboi sau catastrofa si poate inceta inainte de termen in cazurile prevazute de lege.

Primarul este seful administratiei publice locale si raspunde in fata Consiliului local de buna functionare a acesteia.

El reprezinta orasul in relatiile cu persoanele fizice sau juridice din tara si din strainatate, precum si in justitie.

Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national, purtarea acesteia fiind obligatorie la solemnitati, receptii, ceremonii publice si celebrarea casatoriilor.

Primarul indeplineste urmatoarele atributii, prevazute in legea administratiei publice locale:

1. asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei si ale legilor tarii, ale decretelor Presedintelui Romaniei, ale hotararilor Guvemului, ale actelor emise de ministere si alte autoritati ale administratiei centrale, ale hotararilor Consiliului judetean;
2. asigura executarea hotararilor Consiliului local. In cazul in care apreciaza ca o hotarare a acestuia este ilegala, in termen de 3 zile de la data luarii la cunostinta sesizeaza pe prefect;
3. poate propune Consiliului local consultarea populatiei, prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit si pe baza hotararii consiliului, ia masuri pentru organizarea acestei consultari;
4. prezinta consilului, anual sau ori de cate ori este necesar, rapoarte privind starea economica si sociala a orasului;
5. intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune aprobarii consiliului;
6.  exercita dreptl.irile si asigura indeplinirea obligatiilor ce revin orasului in calitate de persoana juridica, civila;
7. exercita functia de ordonator principal de credite;
8. verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului cele constatate;
9. ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, impreuna cu organele specializate ale statului. In acest scop, poate mobiliza populatia;
10. asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, cu ajutorul politiei, jandarmeriei, pompierilor si apararii civile, care au obligatia sa raspunda la solicitarile sale;
11. indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici;
    1. ia masurile prevazute de lege cu privire Ia desfasurarea adunarilor publice;
12. ia masuri 4e interzicere sau suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;
13. controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si a produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie;
14. ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale;
15. asigura elaborarea regulamentului local de urbanism si a documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului si le supune aprobarii Consiliului local, cu respectarea prevederilor legii;
16. asigura intretinerea drumurilor publice din oras si localitatile apartinatoare, implantarea semnelor de circulatie, desfasurarea nonnala a traficului rutier si pietonal;
17. supravegheaza targurile, pietele, oboarele, locurile si parcurile de distractii si ia masuri operative pentru buna functionare a acestora;
18. conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara;
19. indeplineste functia de ofiter de stare civila;
20. emite avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de lege;
21. elaboreaza proiectul de statut al personalului, propune structura organizatorica, numarul de personal si salarizarea acestuia si le supune spre aprobare Consiliului local;
22. numeste si elibereaza din functie personalul serviciilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului;

1. controleaza activitatea angajatilor serviciilor consiliului;
2. supravegheaza inventarierea si administrarea bunurilor care apartin

Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau incredintate de catre Consiliul local, astfel:

• este presedintele Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

este seful protectiei civile din oras

convoaca Consiliul local in sedinte ordinare si extraordinare

• trimestrial prezinta informari privind executarea hortararilor adoptate de consiliu Primarul deleaga viceprimarului, prin dispozitie, exercitarea unor atributii privind

salubritatea locurilor publice, intretinerea drumurilor publice, functionarea targurilor, pietelor si oboarelor, inventarierea si administrarea bunurilor orasului si ofiter de stare civila.

Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate si secretarului orasului sau altor functionari cu competente in acest domeniu.

Primarul, viceprimarul, secretarul orasului impreuna cu aparatul propriu al Consiliului local constituie primaria orasului Avrig, institutie publica cu activitate permanenta care duce la indeplinire efectiva ,hotararile Consiliului local si sohrtioneaza problemele curente ale cetatenilor orasului.

• Administrarea bunurilor orasului si relaJia cu cetatenii
• Consiliul local administreaza domeniul public si privat al orasului, potrivit

Apartin domeniului public al orasului Avrig, toate bunurile de uz sau de interes local, dupa cum urmeaza: strazile, aleile si drumurile din intravilanul localitatilor orasului care nu fac parte din patrimoniul public judetean sau national, trotuarele de la drumurile judetene si nationale, drumurile vicinale, podetele din intravilanul si extravilanul localitatilor, captarile si rezervoarele de apa cu terenul aferent, conducta de aductiune a apei potabile cu terenul aferent, reteaua de distribuirea apei potabile si bransamentele la retea, sipotele si fantanile de apa, reteaua de canalizare, statia de epurare cu terenul aferent, centralele termice si retelele pentm distribuirea agentului termic, locurile pentru depozitat gunoi, pietele agroalimentare, targul anual de marfa si animate, parcurile si terenurile de sport, cimitirele comunale, sediul primariei, scolile, gradinitele si cresele, Casa de cultura, caminele culturale, Dispensarul veterinar, muzeul “Gheorghe Lazar”, busturile cu Gheorghe Lazar, monumentul eroilor, cursurile de apa din intravilanul localitatilor.

Bunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.

Apartin domeniului privat al orasului Avrig celelalte bunuri mobile si imobile,. altele decat cele care fac parte din patrimoniul public al orasului, aflate sau intrate in proprietatea orasului, prin caile si mijloacele prevazute de lege.

Toate bunurile proprietate publica si privata a orasului Avrig, sunt supuse inventarierii anuale, Consiliului local prezentandu-i-se un raport anual asupra situatiei lor.

Bunurile proprietate publica a orasului pot fi concesionate, inchiriate ori date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice.

,,—Buiiririle proprietate privata a orasului pot fi vandute, concesionate, inchiriate ori in locatie de gestiune prin licitatie publica, in conditiile legii.

Instrainarea bunurilor apartinand domeniului privat al orasului, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate in indiviziune cu acest domeniu privat, renuntarile la drepturi sau recunoasterile de drepturi in favoarea tertelor persoane se fac pe baza de expertiza insusita de consiliu.

Societatile si institutiile de utilitate publica sau de binefacere, persoane juridice, care indeplinesc activitati ce satisfac cerintele cetatenilor orasului pot primi in folosinta gratuita bunuri imobile proprietatea orasului.

• Sedintele Consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor in care consilierii decid, cu majoritatea de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile

Cetatenii satelor care nu au consilieri alesi, vor fi. reprezentati la sedinte de catre un delegat satesc. Acesta este ales pe perioada unui mandat al Consiliului local de catre o adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant din flecare familie, desfasurata in prezenta primarului sau viceprimarului. Delegatii satesti vor fl invitati in mod obligatoriu atunci cand in consiliu se discuta probleme ce privesc satul respectiv.

Consultarea populatiei in probleme de interes deosebit se poate face prin referendum, la propunerea primarului prin hotararea Consiliului local.

Anual sau ori de cate ori este nevoie, primarul sau viceprimarul convoaca cetatenii localitatilor orasului in adunari cetatenesti pentru a-i consulta in problemele curente privind localitatea respectiva si pentru a le prezenta modul cum sunt duse la indeplinire hotararile Consiliului local care au un caracter normativ.

Cetatenii pot organiza adunari si din proprie initiativa la care pot sa invite primarul, viceprimarul, consilierii locali etc. Cu ocazia acestor adunari se incheie proces verbal cu propunerile facute care se inmaneaza pe loc sau se trimite primarului spre analiza si rezolvare.

3.4.  Acordarea titlului de ” Cetatean de Onoare ” al orasului Avrig

Consiliul local al orasului Avrig acorda titlul de ” Cetatean de Onoare ” in semn de recunoastere si cinstire, persoanelor cu merite deosebite in viata politica, economica, sociala si culturala a orasului Avrig.

Titlul de II Cetatean de Onoare II se acorda numai persoanelor in viata, cetateni romani sau straini, la propunerea primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor locali in functie.

In vederea acordarii titlului prin hotararea Consiliului local se infi.inteaza o comisie compusa din primar si consilieri care functioneaza pe intreaga durata a mandatului

In cazul in care upul din membrii alesi pentru a activa in comisie nu-si poate exercita calitatea sa in cadrul comisiei, acesta poate fi. inlocuit de catre o alta persoana apartinand aceleiasi formatiuni politice reprezentate in Consiliul local.

Sedintele comisiei vor fl tinute la propunerea presedintelui, cvorumul necesar pentru luarea unor hotarari prin vot este de 2/3, iar hotararile se iau cu majoritatea de voturi.

Propunerile ce urmeaza a fi facute Consiliului local vor fl redactate in scris si trebuiesc semnate de catre toti membri prezenti.

Acordarea titlului de II Cetatean de Onoare II va fl supusa la vot in sedinta Consiliului  local al orasului Avrig la propunerea comisiei si in urma prezentarii argumentelor acesteia.

Hotararile se vor lua cu votul majoritatii consilierilor in functie.

Insemnele care atesta conferirea titlului de ” Cetatean de Onoare ” constau in:

• diploma, pe care vor fi reproduse stema si sigiliul orasului si va fi semnata de primar;
• cheia orasului;

Acordarea diplomei se va face intr-un cadru festiv, de catre Primarul orasului Avrig.

Nu se poate acorda titlul de ” Cetatean de Onoare ” persoanelor cetateni romani sau cetateni ai altui stat, care au suferit condamnari civile sau penale, sau care nu au capacitate de exercitiu deplina.

Cetatenii romani carora Ii s-a acordat titlul de ” Cetatean de Onoare ” beneflciaza de urmatoarele drepturi:

• inscrierea in Cartea de Onoare a orasului
• scutirea de impozite si me datorate bugetului local, in conditiile legii
• gratuitate la accesul in institutiile social – culturale si locurile publice cu plata si in utilizarea mijloacelor de transport in coffi\lil din orasul

Cetatenii altui stat carora Ii s-a acordat titlul de ” Cetatean de Onoare_n se bucura de toate drepturile civile si politice recunoscute cetatenilor romani, cu exceptia dreptului de a alege , de a fi. ales si de a ocupa o functie publica.

In plus, beneficiaza de masa si cazare pe cheltuiala Consiliului local al orasului Avrig, potrivit reglementarilor legale in materie.

In cazul in care unul dintre detinatorii titlului de “Cetatean de Onoare” a incalcat conditiile de acordare a acestuia, Consiliul local va proceda la retragerea titlului, utilizandu-se aceeasi procedura ca si la atribuire.

CAP. IV. INV ATAMANT, SANATATE, CULTURA SI CULTE

4.1.   Invatamant

In toate localitatile componente ale orasului sunt unitati de invatama. t prescolar si gimnazial cu exceptia satului Glamboaca, localitate ce beneficiaza numai de invatamant prescolar si pnmar.

• Central de ecutie bugetara Avrig

Coordoneaza activitatea prescolara si scolara din localitatile Avrig, Bradu, Glamboaca si Sacadate.

Are sediul in Avrig, Str. Horea nr. 21-23 , se subordoneaza lnspectoratului scolar judetean Sibiu si au in subordinea sa urmatoarele unitati de invatamant:

23. Liceul teoretic cu scoala generala-Gheorghe Lazar-Avrig, Str. Horea 21-23.
24. Scoala generala 2 Avrig, Str. Gbeorghe Lazar m. 37
25. Scoala generala cu gradinita – sat Bradu nr. 1
26. Scoala generala cu gradinita-sat Sacadate nr. 145
27. Scoala generala cu gradinita- sat Glamboaca 145
28. Gradinita cu program normal- Avrig, str. Samuel Brukenthal nr. 41
29. Gradinita cu program prelungit-Avrig, Str. Samuel Brukenthal m. 149

• Grupul scolar rsa

Are in componenta sa:

1. Liceul industrial
2. Scoala elementara
3. Scoala profesionala
4. Scoala complementara
5. Gradinita cu program normal si program prelungit

4.2.  Sanatate

• Cabinete medicale gru.pate, Avrig, Str. Gheorghe Lazar nr. 41

Cuprinde cabinete individuale de medicina generala si stomatologie.

Starea de sanatate a populatiei orasului este asigurata de medicii de familie a caror activitate este coordonata de Directia de sanatate publica a judetului Sibiu.

4.2.2.   Complex medical Dr. Rogojanu Aurel, Avrig, Str. Horea nr. 2

• Cabinete individuate de stomatologie si medicina generala in Avrig si Bradu
• Cabinete asociate de metlicina general.a in localitatea Mirsa
• Farmacii:
• Strada Sasilor nr. 25
• Strada Closca 22

4.2.6.   Sanatoriul post – cura: Avrig, Str. Gheorghe Lazar nr. 39,subordonat Ministerului Sanatatii Publice.

Trateaza persoane cu boli profesionale in special din localitatile cu grad inalt de poluare din majoritatea judetelor Transilvaniei.

4.3.  Cultura

Activitatea culturala se desfasoara in urmatoarele unitati publice de cultura:

1. Casa de cultura-Avrig, Str. Gheorghe Lazar nr. 8
2. Biblioteca oraseneasca-Avrig, Str. Gheorghe Lazar nr. 8
3. Muzeul memorial Gheorghe Lazar, Avrig, Str. Gheorghe Lazar nr. I
4. Biblioteca scolara-Avrig, Str. Sasilor nr. 17
5. Caminul cultural – sat Bradu nr. 2
6. t) Caminul cultural- sat Sacadate nr. 145A
7. g) Caminul cultural – sat Glamboaca nr. 144

4.4.  Culte

Majoritatea populatiei orasului Avrig este de religie ortodoxa, urmata de cea greco – catolica, evanghelica, reformata, baptista, romano – catolica, penticostala, crestini dupa evanghelie, martorii lui Iehova, adventisti de ziua a 7 – a, etc. Activitatea religioasa se desfasoara in biserici, capele si case de rugaciune.

4.4.1.  Biserici

• Biserica ortodoxa- Avrig, Str. Bisericii nr. 1
• Biserica evanghelica-Avrig, Str. Gheorghe Lazar nr. 12
• Biserica romano – catolica- Avrig, Str. Canepii nr. 123
• Biserica ortodoxa si greco- catolica- sat Bra
• Biserica evanghelica – sat Bradu nr. 4
• Biserica ortodoxa- sat Sacadate nr. 394
• Biserica greco – catolica – sat Sacadate nr. 427
• Biserica reformata – sat Sacadate nr. 61
• Biserica ortodoxa- sat Glamboaca nr. 141

4.4.2.   Capela

In localitatea Mirsa, pentru cetatenii de religie ortodoxa.

4.4.3.   Case de rugaciune

• Avrig, Str. Samuel Bruk:enthal nr. 7 pentru baptisti
• Avrig, Str. Prundu Mic nr. 12, pentru crestini dupa evanghelie
• Avrig, Str. Grivitei nr. 12, pentru adventisti de ziua a 7 -a
• Avrig, Str. Closca nr. 27 pentru martorii lui Iehova
• Localitatea Mirsa – pentru baptisti
• Sat Bradu nr. 36 pentru baptisti

CAP. V. CAILE DE COMUNICATIE

5.1.  Cai de comunicatiei rutiere

Orasul Avrig fiind asezat in partea sudica a judetului Sibiu, beneficiaza de o retea de comunicatie bine dezvoltata facilitand transportul de marfuri si de persoane, cu operativitate.

1. Principala artera rutiera care traverseaza localitatile Avrig si Bradu este Drumul National 1 sau European 63 – Bucuresti – Brasov – Sibiu- Alba Iulia – Cluj – Oradea – Bors.
2. Drumul judetean 105G Avrig- Talmaciu
3. Drumul comunal 47 Bradu – Sacadate – Glamboaca – Colun
4. Drumul judetean Avrig – Porumbacu de Sus – Porumbacu de Jos – Glamboaca

5.2.  Reteaua stradala

In localitatea Avrig sunt 39 de strazi din care:

asfaltate : Str. Bisericii, Gheorghe Lazar,

Mihai Viteazu, Samuel Brukenthal, Closca, Horea, Gheorghe Doja si Garii,

pietruite: Str. Tudor Vladimirescu, Nicolae Balcescu, Abatorului, Mihai Eminescu, Prundu Mare, Cioplea, George Cosbuc, Pietrari, 1 Decembrie, Avram Iancu, Prundu Mic, Izvorului, Zorile, Raului, Unirii, Sticlarilor, Canepii, Eroilor, Sasilor, Alexandro Vlahuta, Iazului, Crisan, Libertatii, Negoiului, Noua, Oltului, Grivitei, Ceferistilor, Campului, Stadionului.

In localitatea Mirsa sunt 9 strazi toate asfaltate: Str. Carpati, Uzinei, Ilarie Munteanu,

Comeliu Coposu, Suru, Caltun, Cindrel, Aleea Garoafelor, Trandafirilor.

In satele Bradu, Sacadate si Glamboaca, strazile sunt pietruite sau din pamant.

5.3. Cai de comunicatii ferate

Linia ferata Brasov – Sibiu, cu o statie CFR in Avrig si o halta in localitatea Mirsa asigura legatura cu capitala tarii, cu litoralul Marii Negre, cu principalele orase din Transilvania, Moldova, Oltenia. Linia ferata Avrig – Mirsa asigura transportul marfurilor din localitatea Avrig la S.C. Mecanica Mirsa si unitatile militare din Mirsa.

• Cai de comunicatii alpine

Localitatea Avrig figureaza in cele mai vechi ghiduri turistice datorita cabanelor Poiana Neamtului si Barcaciu precum si zonelor pitoresti pe care le ofera muntii Fagarasului.

Trasee alpine :

1. Avrig – Podul Jibli – lzvorul Florii – Cabana Suru – La.cul Avrigului – Barcaciu – Cabana Negoiu cu varianta Lacul Avrigului – Varful Seara – Saua Pu.ha – Cabana Negoiu.
2. Avrig- Podul Jibli- Cabana Poiana Neamtului, Cabana Barcaciu, Varfu Seara, Cabana Negoiu cu varianta Cabana Barcaciu – Cabana

CAP. VL ACTIVITATEA ECONOMICA

• iviajoritatea populatiei orasului Avrig isi desfasoara activitatea ih unitati economice cu capital privat si de stat, servicii si institutii. Orasul Avrig ocupa locul trei in judet dupa municipiul Sibiu si Medias in ceea ce priveste valoarea produselor obtinute.

• La data de 01.01.2001 pe teritoriul orasului Avrig isi desfasoara activitatea un numar de 493 agenti economici, dintre care:
• societati comerciale pe actiuni 21
• societati cu raspundere limitata si

societati in nume colectiv                         201

• asociatii familiale 117
• persoane fizice 148
• filiale sectii si sectoare ale regiilor

autonome de interes national                        5

• cooperative 1
• Persoanele juridice si persoanele fizice care au obiect de activitate: comert, alimentatie publica, prestari servicii si productie, indiferent de forma de proprietate a capitalului pot sa isi desfasoare activitatea pe teritoriul orasului Avrig numai pe baza autorizatiei de functionare eliberata de Primaria
• Pentru eliberarea autorizatiei de functionare sunt necesare urmatoarele acte:
• certificat de inmatriculare eliberat de Camera de comert
• statutul persoanei juridice sau autorizatia eliberata de Consiliul Judetean Sibiu pentru asociatiile familiale si persoanele fizice
• certificat cu codul fiscal
• autorizatie de la Inspectoratul de Politie Sanitara
• avizul organelor de pompieri militari
• autorizatia de mediu
• autorizatia sanitar veterinara – unde este cazul
• licenta pentru jocurile de noroc
• contract de salubrizare
• actul de proprietate sau contractul de inchiriere pentru spatiul in care se desfasoara activitatea

6.5.  Unitati economice

Pe teritoriul orasului Avrig este traditionala industria sticlei, reprezentata de S.C. FABRICA DE STICLA S.A Avrig, iar mai recent de S.C. VITRUMEX S.A si G & G SRL, precum si industria constructoare de masini, reprezentata de S.C. MECANICA S.A MIRSA si S.C. UZINA MECANICA MIR.SA. Alte activitati economice reprezentative pentru orasul Avrig sunt:

• constructii civile SC HIDROAV SA
• fabricarea berii SC BIAMI PROD SRL
• cresterea porcilor SC SUINTEST SA
• industrie alimentara SC SUINTEST SA- fabricarea mezelurilor SC DANIPROD SRL – produse lactate

SC BIAMI INTERNATIONAL SRL-desfacere

enzime pentru fabricarea berii

SC BUDAC SRL- produse de panificatie SC LILI SRL- panificatie si comert

SC COLINARIS SRL – produse din alcool SC DOMINUS SRL – panificatie

• lucrari agricole
• filiale, sectii sau sectoare ale

SC AGROMEC SA

regiilor de interes national                             SECTIA ROM GAZ – transport, distributie si

exploatere gaze naturale

SECTOR DE GOSPODARIREA APELOR

• prestari servicii
• alimentatie publica si turism

SECTIA RENEL -distributie si exploatare energie electrica

FILIALA ROMTELECOM -comunica,tii, telefonie fixa

FILIALA ROMSILVA – Ocolul Silvie Avrig STATIA CFR Avrig si halta CFR Mirsa CONSUMCOOP AVRIG – comert

S.C. NASA COM SRL- reparatii auto

S.C. AL- STAR SRL- morarit CABANA POIANA NEAMTULUI CABANA BARCACIU

HOTEL RESTAURANT POIANA BRADULUI CABANA GlllOCELUL

RESTAURANT ROMNEL RESTAURANT NEGOruL RESTAURANT BARCACIU RESTAURANT ALUTUS RESTAURANT RIVAL

• C Gospotlarire Oraseneasca Avrig s.A.

Societate comerciala infiintata prin Hotararea nr. 42/11.05.1998 a Consiliului local Avrig, conform Legii 31/1990, avand ca obiect de activitate prestarile de servicii.

Principalele servicii prestate:

• captare, tratare, transport si distributie apa potabila
• colectare, transport si epurare ape uzate
• administrarea fondului locativ de stat
• transport persoane
• colectarea, transportul si depozitarea gunoiului menajer
• administrarea locului pentru depozitat gunoiul menajer
• executat lucrari de canalizare

7. Activitatea financiar- bancara

Este diversificata si raspunde in general necesitatilor populatiei din orasul Avrig si unitatile administrative invecinate. Reprezentative sunt urmatoarele:

• Sucursala Avrig a Casei de Economii si Consemnatiuni
• Filiala Avrig a Bancii Agricole A.
• Trezoreria Avrig
• Cooperativa de credit «NEGOIU” -Avrig